Loading. Please wait...

YHWH

te-ai gândit la acele

lucioase

perfuzii
pe drumul spre miazăzi
te vor scoate în șuturi

din magazine
te vor scuipa

ca pe o sămânță

îți vor rade țeasta

cu dinții

ca pe cuvinte scrâșnite

 

toate acestea

nu

vor conta

pe bune

nu
vor conta

atâta timp cât furtunașele te învăluie
în incursiunea ta

spre necunoscut
când a fost ultima oară

când ai atins spatele unei femei
când ai simțit cum te desprinzi de sol
când golul din stomac devine

tot mai greu

 

fluxul a început

să te controleze
blocul de vizavi

se topește
locatarii zâmbesc
involuntar

îi cuprinde teama

de întuneric
râd în hohote
cu fiecare centimetru

urcat
acoperișul devine o cadă

uriașă

la fundul ei
sute de ochi
se învârtesc

la unison
negri ca smoala

strălucesc

prin conducte

șuieră groaza

pâlpâie luminițe

sâsâie gândaci

în frecarea lor

cu vopseaua

 

tu vrei să te joci

în singurătatea

plastică

în care ești captiv
cineva

îți șoptește

te desprinzi
simți o presiune

în vertebre
oscilează cadrane

bătăi de palme

dintr-un ritual

cunoscut

ritmic

se mută

dintr-o ureche în alta

oasele se mișcă

de la stânga la dreapta

la stânga

la dreapta

 

tiu-câ-tiiiii-câ

tiu-câ-tiiiii-câ

tiu-câ-tiiiii-câ

tiu

 

tot mai reci

cuvintele se încalecă

-n cadre

 

ș-ș-ș-ș

ș-ș-ș-ș

ș-ș-ș-ș

șșș

 

și te strigă

pe nume

 

Azazel!

Azazel!

 

și venele-s

negre
și behăie-n

pustie

 

© Marius Surleac

show main info details details Like

Share it on your social network:

Or you can just copy and share this url
Related Posts